Probleme vocabulare și traducere echivalente

Traducerea textelor joacă un rol neprețuit în dezvoltarea omenirii. Cu ajutorul său, oamenii învață despre cultura altor țări, se alătură patrimoniului internațional, trădează știința științifică și orice alte cunoștințe.

Principalul lucru în procesul de traducere a textelor este,firește, traducător. Rolul lui este semnificativ. De aceea oamenii din această profesie sunt foarte înalți. Un bun interpret ar trebui să stăpânească nu numai toate straturile limbii. Trebuie să cunoască particularitățile culturii naționale a țării, geografia, istoria, economia, politica. Fără a cunoaște aceste trăsături ale țării din a cărei limbă traducerea este pregătită, este imposibil să transmiți corect și corect nuanțele textului.

Traducerea este deosebit de dificilăbezekvivalentnoy cuvinte, și anume, unitățile lingvistice care nu au nici o corespondență în alte limbi. Definiția dată acestui concept Vereshchagin și Kostomarov, afirmă că non-echivalent vocabular - cuvinte a căror semnificație nu poate fi comparat cu conceptele lexicale prezente în alte limbi.

În mod firesc, în primul rând, cuvintele se referă la stratul dat, care denotă concepte, concepte care lipsesc în alte țări sau alte popoare, realități și fenomene.

Realitățile includ obiecte de zi cu zi, ritualuri,procese care lipsesc de la alte popoare. Cuvintele "sakura", "satsivi", "perestroika" și există exemple de acel strat de limbă pe care experții îl numesc "lexicon neechivalent".

Conceptul include și istorismele, cuvintele care și-au pierdut relevanța, deoarece obiectele sau fenomenele pe care le-au numit au dispărut. Acestea includ, de exemplu, "Armenian", "scară pilot", "scimitar" etc.

Cum rezolvi problemele lexicale ale traducerii? Există mai multe modalități de a rezolva problema.

• Transcrierea sau înregistrarea cuvintelor străine folosindortografia predominantă a limbii țintă. Este o opțiune să includeți cuvintele unei limbi în alta cu conservarea maximă posibilă a imaginii lor sonore.
• Transliterarea sau transferul exact al semnelor (sausistem de semne) a unei litere cu ajutorul altui. În acest caz, este posibil un semnal de transcriere "în semn", transferul întregului sistem de semne de un caracter sau invers. Uneori este nevoie de un întreg sistem de simboluri al limbajului succesor pentru a transmite o secvență de caractere scrise.
• Translația hipo-hiperonimică, adică traducerea vocabularului echivalent, luând în considerare speciile și relațiile generice ale cuvintelor. Pur și simplu, acest tip de traducere constă în selectarea celui mai apropiat, deși incomplet în sensul concept echivalent, o parafrazare. Perifraz poate fi descriptiv, explicativ, descriptiv și stins.

Lecția echivalentă este rapid împrumutatăalte limbi, pentru că altfel este dificil să transmitem caracteristicile culturii altcuiva. Acest lucru se referă la rusa "Perestroika", "Parlamentul" englez, ucraineanul "ticălos".

Dar vocabularul echivalent nu este numairealități și istorisme. Unele cuvinte în diferite limbi sunt diferite în volumul lor semantic, care trebuie luate în considerare la traducere. De exemplu, în limba engleză cuvântul "fată" înseamnă atât "fată", cât și "fată". Este clar că în rusă aceste concepte au semantică diferită.

Dificultățile de traducere provoacă foarte des o evaluarecomponentă a sensului unui cuvânt. Deci, dacă "soarele" rus are o conotație emoțională neutră, atunci tadjikul "oftob", datorită climatului fierbinte, are o componentă negativă, apropiindu-se de noțiunile de "arsură" și "ardere".

Una dintre cele mai mari dificultăți este traducereaunități frazologice. Expresiile idiomatice au evoluat sub influența orientărilor de valoare, a viziunilor asupra lumii, a tradițiilor culturale ale vorbitorilor nativi. De aceea, traducătorul ar trebui să cunoască perfect nu numai semantica figurativă a limbii alese, ci și istoria, cultura poporului în ansamblu.